Lasand deoparte actiunea filmului – interesanta de altfel (filmul este biografic), atrag atentia elementele complexe ce alcatuiesc arsenalul artei vindecarii specifice medicinii orientale. Nu sunt uitate problemele de etica, de diagnostic si de tratament, abordate foarte documentat, aproape enciclopedic. Filmul abordeaza, in aceiasi masura, alimentatia dietetica, plantele medicinale si acupunctura, toate metodele tamaduitoare utilizate, fiind manuite cu competenta de doctori, care ajung sa detina acest rang, doar in urma unei indelungate si chinuitoare initieri. ]]>
Histidina
Histidina este un aminoacid neesential (organismul nu are stricta nevoie de el din sursele de hrana, putandu-se obtine si din [...]]]>
Histidina
Histidina este un aminoacid neesential (organismul nu are stricta nevoie de el din sursele de hrana, putandu-se obtine si din alte substante) pentru adulti si pentru copii mai mari de 2 ani.
În corpul omului, histidina ajută creşterea organismului (la copii mici) sau a masei musculare, prezintă efecte antioxidante, stimulează imunitatea.
Acest aminoacid apare atât în lumea vegetală (orez, grâu, secară, soia, traista ciobanului) cât şi în lumea animală. Ajunge în corp din unele alimente ca: cereale, soia, lapte şi derivate, peşte, carne, drojdii.
Histidina prin pierderea unei grupari chimice, in urma unor reactii metabolice, se transformă în histamina, substanţă cu caracter bazic, deosebit de activă din punct de vederea biologic, implicată în reacţiile imunitare [mai multe despre histidina].
Histamina
Adonis este un gen de plante care aparţin familiei Ranuculaceae, cu frunzele fidate şi flori solitare mari.
Legenda spune ca floarea e o picatura din sangele lui Adonis, ucis de un mistret.
Fructele plantelor incadrate in genul Adonis sunt poliachene (achene multiple) sau polinucule. In cadrul acestui gen, la noi apar plante numite ruscute, respectiv cocosei [...]]]>
Adonis este un gen de plante care aparţin familiei Ranuculaceae, cu frunzele fidate şi flori solitare mari.
Legenda spune ca floarea e o picatura din sangele lui Adonis, ucis de un mistret.
Fructele plantelor incadrate in genul Adonis sunt poliachene (achene multiple) sau polinucule. In cadrul acestui gen, la noi apar plante numite ruscute, respectiv cocosei de camp.
RUSCUŢA DE PRIMĂVARĂ (ADONIS VERNALIS) ŞI RUSCUŢA TOMNATICĂ (ADONIS AUTUMNALIS)
Ruscuţele numite şi ruşcuţe, sunt plante ierboase, spontane – mai rar cultivate (ca plante medicinale sau ornamentale), perene (ruscuţa de primăvară) sau anuale (ruscuţa tomnatică).
• Ruscuţa de primăvară (Adonis vernalis)
Ruscuţa de primăvară, numită şi ruscuţă (ruşcuţă) primăvăratică, este o plantă înaltă de 10-45 cm. Partea aeriană, care se dezvoltă dintr-un rizom scurt şi gros care prezintă numeroase rădăcini adventive, este formată din 2 tipuri de lăstari; fertili şi sterili.
• Ruscuţa tomnatică (Adonis autumnalis sin. Adonis annua)
Ruscuţa tomnatică, numită şi ruscuţă (ruşcuţă) de toamnă, este o plantă anuală asemănătoare cocoşeilor de câmp. Această specie este rară la noi, caracterizându-se printr-o talie de 10-40 cm, prin frunzele laciniate şi prin florile solitare (rar câte 2) de 2-3 ori mai mici în comparaţie cu ruscuţa de primăvară.
COCOŞEI DE CÂMP (ADONIS AESTIVALIS, ADONIS FLAMMEA)
Cocoşeii de câmp sunt plante glabre, înalte de 25- 50 cm, cu tulpina dreaptă, ce poartă frunze divizate cu lacinii înguste şi flori solitare roşii sau trandafirii. imaginebioterapi
Mai multe despre cocoseii de camp
RUSCUTA SI COCOSEII DE CAMP CA PLANTE MEDICINALE
Ruscuţa de primăvară, ca şi cocoşeii de câmp, reprezintă importante plante medicinale, mai ales prin prezenţa unor glicozizi cu activitate biologică asupra omului. La începutul înfloritului, principiile active din aceste plante se află la limitele maxime (mai multe).
]]>Sistematică
Coniferele genului Juniperus aparţin familiei Cupressaceae.
Descriere
- Ienuparul comun (Juniperus communis) Arbust cu aspect de tufa deasa, cu tulpinile ascendente, inalt de 2-4 m, cu frunze aciculare rigide, prinse cate 3 in verticile, cu conurile femele carnoase, imitand fructele.
- Ienuparul pitic (Juniperus sibirica sin. J. nana) Arbust tarator, rar mai inalt de 0,5 m, cu [...]]]>
Sistematică
Coniferele genului Juniperus aparţin familiei Cupressaceae.
Descriere
- Ienuparul comun (Juniperus communis)
Arbust cu aspect de tufa deasa, cu tulpinile ascendente, inalt de 2-4 m, cu frunze aciculare rigide, prinse cate 3 in verticile, cu conurile femele carnoase, imitand fructele.
- Ienuparul pitic (Juniperus sibirica sin. J. nana)
Arbust tarator, rar mai inalt de 0,5 m, cu ramurile aplecate, cu frunzele si pseudofructele asemanatoare cu cele ale ienuparului comun.
- Ienuparul de virginia (Juniperus virginiana)
Ienupărul de Virginia are coroana conică, talia relativ mică (2 – 5 m), frunzele solzoase şi pseudobacele vânăt brumate.
- Cetina de negi (Juniperus sabina)
Planta este lemnoasă, scundă, cu tulpini repente (târâtoare), cu o dezvoltare mai mult pe orizontală, având aspect de tufă deasă culcată. Frunzele sunt solzoase, iar florile femele mature carnoase, imita un fruct carnos.
Mai multe despre cetina de negi
Ienuparul ca planta medicinala
Ambele specii spontane de ienupăr (Juniperus communis, Juniperus sibirica) care cresc la noi se utilizeaza în fitoterapie. Ienuparul de Virginia nu prezinta valoare fitofarmaceutica, iar cetina de negi, prin marea toxicitate, trebuie evitata sub orice forma.
De la ienupăr, cel mai mult se utilizează pseudofructele. Fructele false sunt: lipotrope, expectorante, puternic diuretice (diureza se produce prin iritarea directă a epiteliului renal), afrodiziace, carminative, stomahice, fitoncide (antibacteriene, antivirale), uterotonice, uşor hiperglicemiante, antifermentative, uşor sedative, hipercorticoidice.
Ceaiul sau infuzie din pseudobace se utilizează în tratarea unor afecţiuni digestive (anorexie, indigestie, hipoaciditate gastrică, enterite şi colite de fermentaţie, steatoză hepatică, ciroză, calculoză biliară, hepatită epidemică, meteorism, flatulenţă), respiratorii (bronşite catarale) şi nervoase (insomnie, surmenaj nervos, neurastenie, nevroză).
Kosty spune: “In dieta mea folosesc de mult timp soia si derivatele ei … dar niciodata nu am observat efecte nedorite”
Elly spune: “in realitate consumul asiaticilor [...]]]>
Kosty spune: “In dieta mea folosesc de mult timp soia si derivatele ei … dar niciodata nu am observat efecte nedorite”
Elly spune: “in realitate consumul asiaticilor (de soia) este mult mai scazut decat se lasa sa se inteleaga. Si apoi, nu trebuie sa uitam ca soia este alaturi de porumb una dintre plantele cultivate in majoritate din speciile transgenice”
Sexymom spune: “Mie personal laptele din soia imi da senzatie de greata, iaurtul din soia la fel, ma feresc de produsele din soia, cu toate ca sunt recomandate sunt bombe calorice.”
Florin spune: “Departe de mine gandul de a arunca la cosul de gunoi beneficiile soiei, dar ma intreb totusi, daca promovarea acestei leguminoase pe criterii bazate pe beneficii aduse sanatati este cu adevarat sincera.”
Mai multe despre discutiile despre soia:
http://bioterapii.activebb.net/ati-constatat-neajunsuri-in-dietele-cu-soia-f8/observatie-t2.htm
]]>